Troparul Sfântului Cuvios Sava cel Sfințit
Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele din adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Sfinte Sava părintele nostru, cuvioase! Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.
Pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Sava Sfințitul (+553)
Acesta a trăit pe vremea împărăției lui Teodosie cel Tânăr (408-450) și a împăraților de după el. Era din Capadochia, dintr-un sat ce se cheamă Mutalasc, iar părinții lui se numeau Ioan și Sofia. Deci, dintru începutul vieții sale alergând la starea călugărească și intrând la mănăstirea ce se cheamă Flavian, a deprins să fie răbdător la tot felul de pofte, fiind el încă în tânăra vârstă. Iar când a fost de optsprezece ani a mers la marele Eftimie și a fost trimis de dânsul la Cuviosul Teoctist, la mănăstire de obște, unde a cunoscut obiceiurile și ostenelile tuturor celor ce locuiau acolo. Deci, văzându-l pe dânsul marele Eftimie, l-a numit pe dânsul copil bătrân. Ci, pe cât îi creștea vârsta, mai vârtos îi creștea faptă bună. Pentru care de trei ori fericitul a și luat de la Domnul darul minunilor și a făcut multe minuni. Și la locuri seci, prin rugăciunea lui, au izvorât ape. Și a fost povățuitor și învățător multor călugări. Mers-a și cu solii la Constantinopol de două ori, rugat fiind de patriarhii ce erau pe acea vreme la Ierusalim, către împăratul Anastasie și Iustinian. Și, ajungând la vârsta cea desăvârșită după Hristos, fiind de nouăzeci și patru de ani, s-a mutat către Domnul.
Cântare de laudă la Sfântul Sava cel sfințit
Preacuviosul Sava, a monahilor căpetenie,
Voievodul duhovnicesc al lui Hristos Dumnezeu,
Slăvitu-s-a cu postiri, cu privegheri și blândețe,
Cu rugăciunea, credința și milostenia sfântă.
Sfinte Sfințite Părinte Sava, lui Dumnezeu plăcute,
Tu pe monahi învățat-ai să nu grijească de trup;
Tu-ncredințatu-te-ai desăvârșit în Domnul,
Cu nevoințele rugăciunii,
Nicicând voind să fii mai mare între frați.
Tu untdelemn și vin prea rareori gustat-ai,
A slujbei rânduiala păzit-ai ca un sfânt.
„Bucurie fie-ne nouă Sfânta Liturghie,
iar nu o apăsare, pe care s-o facem oftând. "
Așa-nvățat-a Sava pururi a lui obște,
Mult mai vârtos cu viața decât cu-al lui cuvânt.
Așa cum grădinarul pururi păzește grădina,
Așa păzit-a el monahii, pe al lui sfânt răsad.
Tinerii crescut-au și rod mult au adus:
Un regiment de sfinți, a Sfântului Sava slavă!
Cinci sute de ani și o mie de atunci au trecut,
Dar sfânta lui grădină și azi aduce rod!
O mie de monahi și încă mii o sută,
Până astăzi crescut-au în sfântă obștea lui.
O, Sfinte Părinte Sava cel Sfințite,
Roagă-te și acum lui Dumnezeu pentru noi!